marți, 9 februarie 2010

Tic-tac...

E de-a dreptul dubios cum te poti simti singur cu atata lume in jur... Toata harmalaia se reduce la tacere si te auzi: "Tic-tac, tic-tac...". Inca nu e ceasul, mai stai un pic.




The Islander - Nightwish

An old man by a seashore
At the end of day
Gazes the horizon
With seawinds in his face
Tempest-tossed island
Seasons all the same
Anchorage unpainted
And a ship without a name

Sea without a shore for the banished one unheard
He lightens the beacon, light at the end of world
Showing the way lighting hope in their hearts
The ones on their travels homeward from afar

This is for long-forgotten
Light at the end of the world
Horizon crying
The tears he left behind long ago

The albatross is flying
Making him daydream
The time before he became
One of the world`s unseen
Princess in the tower
Children in the fields
Life gave him it all:
An island of the universe

Now his love`s a memory
A ghost in the fog
He sets the sails one last time
Saying farewell to the world
Anchor to the water
Seabed far below
Grass still in his feet
And a smile beneath his brow

This is for long-forgotten
Light at the end of the world
Horizon crying
The tears he left behind long ago

So long ago....

This is for long-forgotten
Light at the end of the world
Horizon crying
The tears he left behind so long ago


adica:

Un batran, langa malul marii
La sfarsitul zilei
Priveste in zare
Si briza ii mangaie fatza
E o insula ravasita de furtuni,
In care toate anotimpurile sunt la fel,
Ancora a fost stearsa
De pe un vas fara nume.

Marea-i fara tarm pentru blestematii pe care nu-i aude nimeni
El aprinde farul, o lumina la capatul lumii
Le arata drumul aprinzand lumina sperantei in inimile lor
Aceia care se intorc acasa de departe

Acest cantec este pentru de mult uitata
Lumina de la capatul lumii
Cand orizontul plange
Lacrimile pe care el le-a lasat in urma-i demult

Albatrosul zboara
Si-l face sa viseze cu ochii deschisi
La vremea de dinainte ca el sa devina
Unul dintre cei nevazuti de ceilalti
Printesa din turn,
Copiii care zburda pe campii
Viata i-a daruit tot:
O insula in univers.

Acum iubeste o amintire,
O fantoma in ceata.
Ridica velele pentru ultima data
Isi ia adio de la lume
Arunca ancora in apa,
Fundul marii e foarte adanc
Iarba inca ii atinge picioarele
Si un zambet apare sub mustata.

Acest cantec este pentru de mult uitata
Lumina de la capatul lumii
Cand orizontul plange
Lacrimile pe care el le-a lasat in urma-i demult


Demult...

Acest cantec este pentru de mult uitata
Lumina de la capatul lumii
Cand orizontul plange
Lacrimile pe care el le-a lasat in urma-i demult

Niciun comentariu: